Numele Lui Dumnezeu nu este Iehova

”Atunci oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit. Căci mântuirea va fi pe muntele Sionului şi la Ierusalim, cum a făgăduit Domnul, şi între cei rămaşi pe care-i va chema Domnul.” (Ioel 2:32)

                 Martorii lui Iehova fac mereu trimitere la numele lui Dumnezeu, despre care ei învață că este Iehova. În opinia multora dintre ei,  mărturisirea acestui nume este dovada vie a faptului că organizația lor este singura adevărată! Totodată, acestă convingere – axiomatică – privind numele lui Dumnezeu a devenit un adevărat truc  la care mulți dintre ei apelează atunci când nu mai au argumente pentru a susține ereziile propovăduite de societatea Watchtower: ”Da, dar știi că numele lui Dumnezeu este Iehova? Acesta este numele lui și noi îl mărturisim!”

Chiar așa? Numele Lui Dumnezeu este Iehova? Din păcate până și acest adevăr învățat de Martorii lui Iehova este de fapt o eroare. Iar lucrul acesta este relevat de sursele cele mai autoritare, dintre care, în mod firesc, prima este textul masoretic al Bibliei ebraice (Tanah – sau Vechiul Testament,  ptr. creștini -)

.

I. Care este numele numele Lui Dumnezeu?

♦ Sursa: TANAH

Așa cum se cuvine mai întâi, vom începe a căuta răspunsul în textul ebraic al Tanah. În cartea Exod, 3:14, Dumnezeu îi spune lui Moise că numele Lui este:  הְ יֶה אֲשֶׁ ר אֶ הְ יֶה (Eh-heh-yeh ashair Ehheh- yeh) care, în limba română (în care se pronunță toate sunetele) ar suna cam așa: Eheieh așair Eheieh! 1)

Remarcă: ”Eh-heh-yeh ashair Ehheh- yeh”, în limba engleză, are forma prescurtată: ”ehyeh ašer ehyeh” și se pronunță cam așa: [ehˈje aˈʃer ehˈje]

Am văzut așadar care a fost răspunsul lui Dumnezeu pentru Moise! Iar motivul pentru care Moise i-a pus o asemenea întrebare lui Dumnezeu a fost următorul:

”Moise a zis lui Dumnezeu: „Iată, când mă voi duce la copiii lui Israel şi le voi spune: „Dumnezeul părinţilor voştri m-a trimis la voi”; şi mă vor întreba: „Care este Numele Lui?” Ce le voi răspunde?” (Exod 3:13, vezi traducerea Cornilescu)

Așadar, din acest verset vedem că Moise dorea să știe ce le va spune copiilor lui Israel atunci când aceștia îl vor întreba care este numele lui Dumnezeu – Elohim, conform Orthodox Jewish Bible -,  el să poată să le răspundă!

Să revenim acum la versetul 14, dar potrivit traducerii textului masoretic în limba română (Cornilescu), ”Dumnezeu a zis lui Moise: „Eu sunt Cel ce sunt.” Şi a adăugat: „Vei răspunde copiilor lui Israel astfel: „Cel ce Se numeşte „Eu sunt”, m-a trimis la voi.” (Exod 3:14)

Remarcă: Ebraicul ”Eu sunt”, se pronunță ”Ehia”, în lb. engleză, iar în limba română se citește/pronunță ca, ”Eheie”…

Am pășit deja într-un domeniu în care eu nu am nicio competență, acela lingvistic! Însă, chiar și așa, pentru orice necunoscător de limba ebraică, devine evident că Iehova sună sensibil diferit față de ”Eh-heh-yeh ashair Ehheh- yeh” / [ehˈje aˈʃer ehˈje] / אֶהְיֶה / Ehia / Eheie!

Un lucru este cert: dacă dorim să rostim acest nume (Tetragrama –  יהוה   – nevocalizată) corect, ar trebui să căutăm răspuns în textul masoretic, în limba ebraică precum și în sursele informaționale ebraice cele mai autorizate.

♦ Sursa: THE JEWISH ENCYCLOPEDIA:

Enciclopedia Ebraică (pg. 160) arată că, ”JEHOVAH (IEHOVA) este o pronunție greșită a ebraicului YHWH. Forma ”Jehovah” este imposibilă din punct de vedere filologic.” 2)

Sursa: ENCYCLOPAEDIA JUDAICA:

YHWH. Numele personal al Dumnezeului lui Isael este scris în Biblia Ebraică cu patru consoane și este cunoscut ca, ”Tetragrama”. Cel puțin până la distrugerea primului Templu, în anul 586 î.e.n., acest nume a fost pronunțat cu regularitate cu vocalele sale corecte, după cum rezultă și din Scrierile din Lachis, scrise la scurtă vreme după aceea…”3)

”Când cărturarii creștini din Europa au început să studieze pentru prima dată ebraica, ei nu au putut înțelege ce însemna acest nume cu adevărat, și drept urmare au introdus numele hibrid de ”Jehovah” (Iehova)…. ”Adevărata pronunție a numelui YHWH nu s-a pierdut niciodată. Câțiva dintre scriitorii greci de la începutul Bisericii Creștine au mărturisit că acest nume se pronunța ”Yahweh”. Acest lucru este confirmat, cel puțin prin vocala din prima silabă a numelui, de forma scurtă Yah, care a fost utilizată câteodată și în poezii.” 4)

CUM JUSTIFICĂ SOCIETATEA WATCHTOWER, FOLOSINȚA NUMELUI  IEHOVA:

Societatea Watchtower a justificat folosirea numelui de ”Jehovah”, în felul următor:

a. Watchtower a declarat că numele ”Jehovah” a fost folosit pentru prima dată de călugărul spaniol Raymundus Martini, în cartea lui, Pugeo Fidei, în anul 1270. (vezi cartea publicată de Watchtower, „Aid to Bible Understanding” p.884)
b. Joesph Rutherford a pretins că numele ”Jehovah” i-a fost revelat lui în anul 1931 ca fiind adevăratul nume al lui Dumnezeu. Începând de atunci, adepții Watchtower au devenit cunoscuți ca, Martorii lui Iehova.
c. Cuvântul ebraic tradus în Domn sau Jehovah este alcătuit din patru litere, toate consoane. (Vocalele nu au fost scrise.)  Cunoscut ca ”Tetragrama.” 5)

Niciunul dintre aceste trei argumente nu este unul serios.

Sursa: ENCYCLOPEDIA BRITANNICA arată, concis, de unde provine eroarea:

JEHOVAH (IEHOVA) – este o redare eronată a numelui Dumnezeului lui Israel. Eroarea a apărut printre creștini la mijlocul evului mediu, prin combinarea consoanelor tetragramei YHWH cu vocalele din numele ADONAI… 6) Informația – privind această eroare – oferită de Enciclopedia Britanică este rezumatul perfect concordant cu explicația din Enciclopedia Ebraică, 1906 astfel:

Sursa: JEWISH ENCYCLOPEDIA:

scurt fragment din explicația rabinului Emil G. Hirsch, referitor la numele ”Jehovah”…

”JEHOVAH – O pronunție greșită (introdusă de teologii creștini, dar ignorată aproape întrutotul de către evrei) a numelui ”YHWH”, numele (inefabil) al lui Dumnezeu (Tetragrama sau ”Shem ha-Meforash”). Această pronunție este imposibilă din punct de vedere gramatical; ea s-a născut din pronunțarea vocalelor ”kere” (citite de către masoreți pentru numele Adonai) în consoanele ”ketib” (aparținând tetragramei YHWH)… Pronunția ”Jehovah” (Iehova) este o invenție comparativ recentă. Primii comentatori creștini au arătat că Tetragrama era scrisă de către evrei dar nu era pronunțată de aceștia (vezi Theodoret, ”Question. xv. in Ex.  [Field, „Hexapla,” i. 90, to Ex. vi. 3]; Jerome, „Præfatio Regnorum,” and his letter to Marcellus, „Epistola,” 136 – în care Jerome observa că, cuvântul ”PIPI”  [= ΠIΠI =  יהוה] apare în manuscrisele grecești…”)…” 7)

Așadar cam atât despre cărturarii ”creștini” despre care vorbește rabinul Hirsch: aceștia citeau tetragrama, numele inefabil – יהוה – ca, ΠIΠI adică PIPI! Halal! Rabinul Hirsch face aici o greșeală de omisiune, și nu voi trece mai departe fără a o corecta!

Jerome, unul dintre părinții bisericii catolice, nu a găsit acest cuvânt în manuscrisul grec Textus Receptus, ci în textele corupte alexandrine – sau noul text grec – pe care el le-a folosit pentru așa-zisa traducere a Noului Testament! John Burgon,  decan la Westminster, o supereminenţă a vremii (sec. 19) a evaluat noul text grec,  pornind în mare măsură de la manuscrisele Vaticanus şi Sinaiticus, şi care stau la baza redactării noilor versiuni ale Bibliei catolice: „Textul grecesc pe care ei (catolicii) l-au inventat se dovedeşte a fi contrafăcut în întregime. . . Acesta a fost scornit în mod deliberat… Textul grecesc subiacent… este un lucru complet nou, este un text complet artificial… Noul text grec este plin de erori de la început pînă la sfârşit… Ruşine să le fie celor mai incompetenţi dintre oameni care şi-au găsit într-un ceas rău o astfel de îndeletnicire, să falisifice Textul Grecesc Inspirat, original! Cine se va aventura să prevadă mulţimea de prostii care ar trebui urmate – în pseudo Textul Grecesc – dacă textul ar trebui să devină utilizabil?” 8)

Traducerea Bibliei în limba latină este numită Latina Vulgata. Ca o coincidenţă, biserica catolică se foloseşte de Jerome în următoarea substituţie: textul latin cunoscut astăzi ca fiind Latina Vulgata este un text foarte diferit de Latina Vulgata tradiţională! Jerome a folosit textele corupte greceşti, din Alexandria, pe care le-a tradus în limba latină, astfel el a adăugat Bibliei cele 14 cărţi apocrife; biserica catolică a numit traducerea lui Jerome, Latina Vulgata! 9) A se reține faptul că, rabinii și învățații evrei au respins încă de la început, adăugarea celor 14 cărți apocrife la TANAH!

Revenind la rabinul Hirsch – citat de Enciclopedia Ebraică –, acesta arată că numele de ”Jehovah” (Iehova) este considerat în general a fi invenția confesorului Papei Leo X, Peter Galatin („De Arcanis Catholicæ Veritatis,” 1518, folio xliii), care a fost urmat în folosirea acestei forme hibride de către Fagius  (Büchlein, 1504-49).  Hirsch a explicat că Drusius (Van der Driesche, 1550-1616) a fost primul care i-a atribuit lui Peter Galatin folosirea numelui ”Jehovah” și că acest punct de vedere s-a păstrat până în prezent… Dar se pare totuși că, chiar și înainte de Galatin, numele de ”Jehovah” era folosit în mod obișnuit… Acest cuvânt a fost găsit în cartea ”Pugio Fidei” (1270) scrisă de către (călugărul catolic – n.tr.) Raymond Martin… 7)

Și cum călugărul Raymond Martin se sprijinea pe biblia contrafăcută a lui Jerome – vezi textul grecesc alexandrin -, cel care în loc de YHWH citea PIPI, mai există vreun dubiu cu privire la seriozitatea / calitatea acestei prime dovezi livrate de Watchtower, cu privire la numele Jehovah (Iehova)? Referitor la natura revelației ”divine” a lui Rutherfordprivitoare la acest nume -, cred că niciun om care gândește rațional  nu poate să mai creadă în seriozitatea ei! În ceea ce privește cea de-a treia ”dovadă”că tetragrama nu e vocalizată -, acesta nu este un argument: în felul acesta, oricine poate veni cu orice și oricâte vocale poftește!

 Deci nici vorbă de Jehovah sau de echivalentul său românesc, Iehova. Iar dacă avem în vedere și pronunția din lb. engleză (GEHOVA), atunci avem o eroare și mai flagrantă decât aceea din limba română!

Remarcă: Este foarte interesant că mulți oameni pronunță astfel numele lui Dumnezeu: Iahve, Gehova, Iehova, Iaue șamd… Dar nu veți auzi prea des oameni care să spună că numele Lui Dumnezeu este Ehia (engleză) sau Eheie (română), așa cum se arată în ultima parte a versetului 14 din Exod cap. 3!

.

II. Tetragrama (YHWH) și celelalte nume ale Lui Dumnezeu

Michael Heiser, profesor doctor la Universitatea din Wisconsin-Madison, cu specializarea în Biblia ebraică și studii semitice, punctează faptul că Dumnezeul lui Israel are o varietate de nume – întâlnite în Biblia ebraică – , multe dintre acestea pornind de la rădăcina ”El”, după cum urmează: El-Shaddai, El-Olam, El-Roi etc.

Dr. Heiser expune faptul că, în Isaia 30:27 se face chiar referire la Dumnezeu prin construcția, ”Numele Domnului”, oprindu-se în cele din urmă la episodul din Exod, 3:14, adică la numele revelat lui Moise ca un eveniment pregătitor pentru eliberarea lui Israel din Egipt! În acest context, el arată că deși numele revelat al Lui Dumnezeu este acela de ”Ehyeh”, totuși, numele (tetragrama) YHWH apare de mai mult de 6800 de ori în Vechiul Testament ebraic.

Heiser pune, în această situație, următoarele două întrebări:

a) De ce diferența de ortografie?

b) Cum se pronunță numele?

Diferența de ortografie este o chestiune de morfologie ebraică, a formării cuvântului. Dumnezeu este vorbitorul în Exod 3:14 și vorbește pentru El însuși. Prin urmare, ceea ce a spus Dumnezeu este la persoana I. Răspunsul lui Dumnezeu (ehyeh ašer ehyeh) implică verbul ”a fi”, de două ori. Verbul ebraic este ”HYH”. Consoana din mijloc, Y, era schimbată frecvent în limbile antice semitice cu consoana ”W” în construcția verbului ”a fi.”

Apoi rădăcina semitică HWY (a fi, a deveni) și aramaica HWH (a fi, a deveni) sunt considerate ca parte a explicației pentru tetragramă.

Să repetăm:

a) Dumnezeu, vorbind la persoana întâi, spune că numele lui este ”ehyeh”; așadar pers. I singular de la la HYH / HWH.

b) Prima persoană capătă astfel 4 consoane, din care prima nu apare în alfabetul latin: ‘-h-y-h (este vorba despre litera aleph, care este mută, nu se pronunță).

Mai departe, Heiser arată că numele YHWH se bazează pe rădăcina verbului HYH/HWH și folosește de data asta singularul la persoana a treia. Folosind aceeași tulpină, el explică trecerea de la construcția yih-yeh (eu sunt) la construcția yih-weh, care se traduce prin ”el este” sau ”el va fi.”

Atunci, de ce cărturarii spun că prima vocală din numele divin este vocala ”a” – Yahweh în loc de Yihyeh (sau Yihweh)?

Heiser explică faptul că, vocala ”a” din prima silabă este destul de sigură, deoarece o formă prescurtată a numelui divin (”Yah” – întotdeauna vocalizat cu ”a”) apare în Biblia ebraică de aproape 50 de ori, cel mai adesea în Psalmi (68:5, 68:19) dar și în Exod 15:2, Exod 17:16, Isaia 12:2, Isaia 26:4. Forma cea mai familiară pentru cititori, halelû-Yah (Slăviți-l pe Yah) apare în Psalmi 146:10 și în Psalmi 147:1! 10)

În studiu foarte amplu, prof. dr. Michael Heiser arată, printre altele că, cuvântul ”Jehovah” conține o vocalizare eronată a numelui divin, o greșeală apărută în Evul Mediu sau mai târziu, în 1518 sub Papa Leo X. 11)

Authorized_King_James_VersionPrin urmare nici traducerea Bibliei King James, 1611, nu a fost scutită de această eroare! În captura (foto) de deasupra se poate vedea că, cuvântul Jehovah apare în cartea Exod 6:3 din Biblia King James, 1611. Biblia King James abundă în folosirea acestui nume, Jehovah, iar lucrul acesta ar trebui revizuit de către cei care cunosc această eroare.

De exemplu, la Isaia 12:2, putem citi: ”Behold, God is my salvation; I will trust, and not be afraid: for the LORD JEHOVAH is my strength and my song; he also is become my salvation.” 12)

O REMARCĂ ESENȚIALĂ:

Iată cum sună versetul din Isaia 12:2, în versiunea Orthodox Jewish Bible: ”Hinei, El is my Yeshuah (Salvation); I will trust, and not be afraid; for Hashem G-d is my strength and my zemirah; He also has become my Yeshuah (Salvation).13)

Așadar, El is my Yeshuah (Salvation) se traduce literal prin, Dumnezeu este Yehsuah – adică exact numele lui Isus –   (Salvarea)! 14)

Isaia 12:2 rămâne o profeție pe care Turnul de Veghe o ignoră în mod deliberat!

.

Concluzie:

În condițiile pe care le-am expus mai sus, și reiterând faptul că  doar tetragrama YHWH – nevocalizată – apare în textul masoretic ca referire directă la numele lui Dumnezeu, este atunci potrivit să nu mai ostenim în a ne da cu părerea dacă numele lui Dumnezeu (mai bine zise Tetragrama) este Jehovah, Yaue, Yahuwah fie chiar și  Yahweh? Întrucât, din câte se pare, nici măcar cărturarii evrei nu mai sunt foarte siguri de asta, ei putând susține cu certitudine doar prima parte a pronunției, și anume Yah! Și atunci, nu ar fi normal să ne limităm la a accepta situația potrivit căreia, din câte se pare, noi nu mai putem fi siguri cu privire la care este pronunția corectă a Tetragramei? Și dacă facem referire la Dumnezeu, fiecare, pe limba noastră, cu vocabularul nostru, s-ar supăra Dumnezeu dacă noi nu mai cunoaștem care este pronunția corectă a tetragramei – exceptând aici bineînțeles perpetuarea cu bună știință și impunerea unei erori / imposturi dovedite?

Atsfel, revenind la așa-zisa revelație a lui Rutherford, cel care spunea că i-ar fi fost revelat numele divin sub forma lui Jehovah, cum am putea crede că ar fi vorba de altceva decât o scorneală nebună? Mai ales că în alfabetul ebraic nici nu există un corespondent simbolic pentru literea J! Deci numele real pentru această așa-zisă revelație iehovistă nu este decât unul, MINCIUNĂ!!

La două decenii după revelația lui Rutherford, chiar Martorii au dat-o la întors (și putem bănui că motivul real al acestei ”flexibilități” se datorează de fapt probelor care nu le sunt deloc favorabile): ”În timp ce suntem înclinați să recunoaștem că, pronunția Yahweh este mai corectă decât aceea de Jehovah, totuși am preferat forma de Jehovah datorită familiarității oamenilor cu acest cuvânt, încă din secolul 14…” (New World Bible Translation Commmittee, february, 1950, New York) Păi și atunci, ce să înțelegem? Rutherford a avut revelație divină sau a mințit în privința acestui nume? Interesant nu-i așa? Însă modul viclean prin care organizația Watchtower găsește cu cale, de fiecare dată, să mușamalizeze acele evidențe clare ale înșelătoriei religioase pe care o practică, dovedește  un singur lucru: dumnezeul la care se închină ei are un nume a cărui pronunție corectă (sic!) se regăsește în pasajul biblic din Ioan 8:44 – TATĂL MINCIUNII!

Este o nebunie nu-i așa? Să dai mărturie pentru un nume care, din câte se pare, în cel mai bun caz, este doar o pronunție greșită a tetragramei lui Dumnezeu!

Acesta fiind contextul, întrebarea care rămâne de pus este una singură: Există vreun nume a cărui cunoaștere / recunoaștere condiționează  mântuirea omenirii? Și, legat de această întrebare, în ceea ce-i privește pe creștini, ar trebui să fie vreo problemă? Mai ales că Biblia identifică un Nume  ”în care trebuie să fim mântuiţi” (Faptele Apostolilor 4: 12)!!

așadar,

III. Care este numele de care au nevoie oamenii ca să fie mântuiți?

Am văzut că pentru Martorii lui Iehova Domnul Isus este doar ”un dumnezeu” / arhanghel!

Prorocul Isaia spunea însă că: Dumnezeu este Isus (Salvare)! Apoi apostolul Ioan, ucenicul preaiubit, spune că Dumnezeu este Cuvântul! (Ioan 1:1) și tot el arată: ”Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Duhul Sfânt, şi aceşti trei una sunt.” (1 Ioan 5:7)

Martorii lui Iehova însă, robiți de minciunile Watchtower, omit să-l mărturisească tocmai pe Isus Hristos, Cel despre care Scriptura învață că: ”În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiţi.” (Faptele Apostolilor 4:12)

Orbiți de dumnezeul acestui veac, ei omit să fie martorii lui Hristos pentru că, potrivit Turnului de Veghe, Hristos este doar ”un dumnezeu” și ”arhanghelul Mihail.” Ei sunt Martorii lui Iehova și atât! Fie ca Dumnezeu Tatăl să elibereze cât mai multe suflete robite de acest Iehova mincinos, predicat de lupul în blană de oaie, Turnul de Veghe!  Amin!

.

Note

1)http://www.scripture4all.org/OnlineInterlinear/OTpdf/exo3.pdf ;
http://en.wikipedia.org/wiki/I_Am_that_I_Am;
https://www.biblegateway.com/passage/?search=Exodus+3%3A14&version=OJB
2) ”Approaching Jehovah’s Witnesses in Love”, by Wilbur Lingle; ”The Serpent’s Deception or The Savior’s Love”, by Earl P. Harris
3) ENCYCLOPAEDIA JUDAICA (Jerusalem) p. 680 Vol. 7; ”Approaching Jehovah’s Witnesses in Love”, by Wilbur Lingle
4) ”Approaching Jehovah’s Witnesses in Love”, by Wilbur Lingle
5) Ibid.
6) Ibid.
7) The unedited full-text of the 1906 Jewish Encyclopedia; JEHOVAH: By: Emil G. Hirsch;
http://www.jewishencyclopedia.com/articles/8568-jehovah
8) G.A. RIPLINGER, NEW AGE BIBLE VERSIONS, p. 433 (1993), quoting DEANBURGON, THE REVISION REVISED.
9) SAMUEL C. GIPP, AN UNDERSTANDABLE HISTORY OF THE BIBLE, p. 82 (1987)
10) The Naked Bible: Biblical theology, stripped bare of denominational confessions and theological systems, YHWH, by Michael Heiser;  http://michaelsheiser.com/TheNakedBible/yhwh/
11) http://www.michaelsheiser.com/TheNakedBible/YahwehNotes.pdf
12) http://www.kingjamesbibleonline.org/search.php?q=jehovah&hs=1
13) https://www.biblegateway.com/passage/?search=Isaiah+12%3A2&version=OJB
14) Derekh ha-Yeshuah. The Hebrew blessing for Salvation in the Messiah.; http://www.hebrew4christians.com/Blessings/DerekhYeshua.pdf
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.